În vremea copilăriei nu am dat foarte mare importanţă activităţilor din bucătăria bunicii, dar încă îmi amintesc misterul şi felul în care mă simţeam în momentul în care mamaia punea pe masă pâinea proaspata- aveau un gust extraordinar, mult mai bun decât orice putem găsi astăzi în super-market-uri.

La gradinita, acasă la toate mesele principale, copii întâlnesc şi consumă pâine. În fiecare zi, ei au parte de acest aliment. Şi nu se satură de el! Câteodată se întâmplă ca părinţii sa uite să o cumpere, in astfel de situaţii, copii îşi pot seama ce au pierdut. Acum sunt momentele când se întreabă: Cum se face? Din ce se face? De ce are atâtea forme şi feluri? Încetul cu încetul le devine clar, câtă trudă şi muncă stă în spatele producerii pâinii. Ei învaţă să mulţumească lui Dumnezeu pentru creaţia Sa, ca rod al Pământului şi al muncii omeneşti. Poate copii văd acasă, cum părinţii lor, la începutul meselor spun o rugăciune de mulţumire. Sau toţi membrii familiei îşi dau mâinile în jurul mesei şi îşi urează o masă binecuvântată.

Painea – produs atat de gustos si hranitor, care nu poate lipsi in nici o zi de pe masa fiecaruia dintre noi. Adica altfel spus ne referim la “painea noastra cea de toate zilele”. Prin discuţiile despre pâine, copiii află lucruri noi despre pâine şi despre rolul ei în viaţa oamenilor. Prin activitati practice, copii trăiesc spiritul de echipă. Si toate acestea au fost invatate si experimentate prin vizitarea unei ferme, a unei mori si a unei fabrici de paine. Astfel, copiii au invatat ca:

– Pâinea este alimentul de bază al tuturor oamenilor

– Cea mai simplă pâine conţine numai patru ingrediente – făină, apă, sare şi drojdie. Pentru pâinea tradiţională brutarii mai folosesc şi o serie de alte ingrediente pentru a conferi aromă, culoare, prospeţime, volum sau alte calităţi
– Făina se obţine prin măcinarea grâului.

– Este o comoară alimentară, care astăzi nu mai este preţuită cum se cuvine. Mulţi oameni au uitat câtă trudă este nevoie pentru a o primi si uita sa ii multumeasca lui Dumnezeu pentru pâine. Dar importanţa ei este confirmată în momentele cînd se duce lipsă de ea. Atunci omul recunoaşte: Pâinea este necesară vieţii. Sa ii multumim lui Dumnezeu pentru paine!