A venit si ziua mult asteptata de toti copiii… ziua cand zambetele nu contenesc sa apara pe fetele senine ale lor. Ziua cand parintii isi arata mai mult ca oricand iubirea fata de fiii sau fiicele lor prin mici cadouri, prin mai multa atentie. Si, nu in ultimul rand, educatoarele sunt cele care isi primesc cu mai mult drag copiii dis-de-dimineata… La ora 9.00 copiii entuziasti au ajuns in grupele gradinitei Samariteanul cu emotie si in acelasi timp cu o unda de mister in suflet… «Oare astazi, de 1 iunie, ce surpriza ne-a pregatit Doamna?» Fetitele, imbracate cu rochite elegante si baieteii, care nu au fost mai prejos, incercau sa fie cat mai cuminti pentru ca astfel sa merite din plin mult asteptata surpriza.
Dupa cateva ore, in care copiii s-au jucat si au desfasurat activitatile obisnuite, a venit mult asteptatul moment. Totul era pregatit in grupa mare. Toti copiii stateau cuminti si in acelasi timp nerabdatori pe hol, asezati in trenulete… era o minigara in care trenurile nu scoteau nici un sunet ci, dimpotriva, taceau. O liniste inexplicabila si pecetluita de emotie, entuziasm, domnea. Doar cei cu mai multa energie vorbeau in soapta. Numai vocile educatoarelor se auzeau. Unii copiii, ca sa pastreze atmosfera de surpriza, au inchis ochii strans… ca si cum ar fi cerut de Sus si ar fi asteptat o minune de ziua lor… de 1 iunie.
Usa s-a deshis… si rand pe rand copiii au intrat. Chipurile li s-au luminat la vederea celor 50 de baloane colorate si a tortului imens asezat pe masa, plin de lumanari si ornat cu o ciocolata care iti trezea pofta imediat. Exclamatii de uimire, de bucurie s-au auzit… iar rasetele copiilor au acoperit treptat linistea de pana atunci. Fotografii, cantece, suc, tort, conffeti cazute pe fetele gingase ale copiilor… toate aceste lucruri simple si obisnuite aparent, au avut un mare impact asupra celor mici. Lumina emanata de lumanari, rugaciunile inaltate de doamnele educatoare pentru copiii gradinitei Samariteanul, au semnificat doar un strop din ploaia bucuriei lor.
Cei din grupa mica gustau cu timiditate din tort, de cele mai multe ori desenandu-se cu ciocolata pe nas, gura, maini. Cei din grupa mijlocie si mare mancau cu pofta, vorbeau si savurau sucul… de parca ar fi fost cel mai bun din lume. Si poate ca asa a fost, pentru ca tot ceea ce s-a facut a fost pentru ei… fiecare copil s-a simtit special, iar emotia si bucuria traite le vor aminti mereu de ziua de 1 iunie 2006. La sfarsit, au primit cate un balon si un ghiozdanel cu un cadou-surpriza. Un gest simbolic, dar foarte important pentru fiecare.
Ce poate fi mai frumos decat sa vezi cum cei mici se bucura si sa observi in ochii lor acea sclipire pura de copil? Poate ca, prinsi de problemele si preocuparile cotidiene, am uitat sa zambim si sa pretuim si lucrurile mici din viata noastra. Ei, copiii, ne ajuta sa uitam si sa ne refugiem, poate doar pentru cateva minute, in lumea copiilor… lumea fara griji, lumea sperantei, lumea bunatatii neconditionate… lumea prieteniei.
